Doar ma laud

Filed Under (mancare) by Dragos Mone on 22-10-2012

Tagged Under : ,

Ce bune sunt clatitele cu nutella si inghetata…..clatite cu nutella

mmm…

Post to Twitter

Pe aceeasi tema:

  • Nimic asemanator. Se mai intampla!

Buna dimineata de weekend

Filed Under (mancare) by Dragos Mone on 21-07-2012

Tagged Under : , , ,

Un zambet care a fost delicios:

spanac cu ochiuri

Post to Twitter

Pe aceeasi tema:

La Miko

Filed Under (beutura, mancare) by Dragos Mone on 12-02-2012

Tagged Under : , , ,

DSC_3423

Toata lumea stie ca bucataria ungureasca e deopotriva delicioasa, variata si grea pentru ficatul neantrenat. Joi seara am testat aceasta teorie la restaurantul unguresc Miko unde am fost invitati pentru a testa oferta de all-you-can-eat/drink proaspat lansata.

Ce a fost si cum s-au prezentat puteti vedea in filmul facut de Palatkas:

Despre mancare pot sa va spun ca e de la nota 10 in sus. Mi-a placut in mod deosebit tocanita de burta, guba cu mac, vinul casei si faptul ca poti sa iti alegi singur carnea si poti sa-i ceri bucatarului cum sa ti-o prajeasca.

Meniul complet il puteti gasi aici si va recomand sa profitati de ofertele restaurantului.

Mai multe poze facute de Dan Ciulea la restaurant.

Post to Twitter

Pe aceeasi tema:

Un mic dejun sănătos = Un obicei sănătos

Filed Under (mancare, Uncategorized) by Dragos Mone on 26-01-2012

Tagged Under : , , , , ,

Guest post by Alma. Atenție acest post conține poze cu mâncare!

Pentru a înţelege ce înseamnă un mic-dejun sănătos, am dat curs invitaţiei lansate de TVdece şi am purces spre locul de propovăduire a mâncării sănătoase, primul pas spre o viaţă cu obiceiuri sănătoase: bucătăria lui Andrei Crivăț. Andrei, om gospodar şi ospitalier ne-a aşteptat cu masa pusă. Şi încă ce masă! O masă din pal melaminat cu model de cireş de Săvădisla, cu patru picioare şi un blat de grosime medie spre mare.

Dar nu despre masă este vorba ci despre ce era pe ea:mic dejun sanatos

Crema de branză cu masline şi verdeaţă:

crema de branza cu masline

Hummus:

humus

Şi ouă umplute cu pesto genovese:

oua umplute cu pesto

După ce a văzut că începem să salivăm, Andrei ne-a arătat cât de simplu se face pate de măsline:

În film puteţi vedea echipa de salivat-viteză cum se înfruptă din bunătăţi. Împreună cu Alina, Oana, Miro şi Ioana am învăţat cum şi cât de uşor e să îţi pregăteşti un mic dejun sănătos şi gustos.

Toţi ştim cât e de greu dimineața să ne trezim. De multe ori prefer să mănânc biscuiți sau un fruct deși știu că micul dejun este cea mai importantă masă a zilei. Practic, dimineața, singura mea interacțiune cu masa este atunci când vreau să fac cafeaua și mă lovesc de unul din cele patru picioare ale mesei mele din bucătărie. De aceea consider invitația Alinei la un mic dejun sănătos un prilej de a învăţa că se poate găti sănătos, gustos şi rapid chiar şi dimineaţa.

Mulţumesc Alinei şi lui Andrei pentru micul dejun sănătos!

PS: Mie mi-au plăcut toate reţetele, însă trebuie să recunosc că am cerut supliment de pesto genovese. Open-mouthed smile

Post to Twitter

Pe aceeasi tema:

Soarele de iarna

Filed Under (mancare, poze si povesti) by Dragos Mone on 16-12-2011

Tagged Under : , , , , , ,

E galben. Poate mai mult portocaliu. Sunt barbat deci nu stiu prea bine culorile. Dar e portocaliu. Cu urme de pamant. Te incalzeste si daca te gandesti la el. Si e dulce. Mai ales prin partile pamantii. Feliile de soare pot fi mai mari sau mai mici. Cele mari sunt mai moi si mai crude. Cele mai mici s-au copt mai bine si simti zaharul in partile arse. Tu alegi cum iti tai soarele de iarna.

Eu zambesc intotdeauna cand ma infrupt din el. E cald si dulce si plin de amintiri dintr-o vreme cand nu stiam exact ce e tabla inmultirii (poate o tabla din aia pe care coace mama vinete si le inmulteste sau poate o tabla din aia de la teleenciclopedia prinsa intre tamburi mari care o intind si o inmultesc). E un soare care apare iarna.

Cand vin de la sanie si bunica imi schimba hainele ude cu altele uscate si incalzite deasupra sobei, primesc o felie de soare pe care o mananc pe un scaunel din lemn facut de bunicul, langa soba care incalzeste bucataria si o pereche de pisici albe cu galben care se tot intind pe lemnele care isi asteapta randul sa intre in soba.

Asa tin eu minte serile de iarna. Cu ludaie si poame, cu bivolite si smantana groasa langa sarmalele aburinde. Cu lemne aduse in brate din şopru si votcă crămpălită cu zahar si cuisoare(dar asta e alta reteta).

Pentru ca soarele de iarna e ludaia sau dovleacul. In varianta facuta la cuptor. Si pentru ca tot vine weekendul fa-ti un bine si mergi la cea mai apropiata piata si nu intra. Uita-te pe langa intrare. Trebuie sa fie o batranica amarata care nu are bani sa plateasca birocratilor care au drept asupra tarabelor. Ea doar vrea sa vanda niste muraturi, o jumatate de dovleac si poate niste sirop de visine. Atat a putut aduna de pe langa casa si cauta sa le schimbe pe niste lei sa plateasca factura la curent. Du-te la ea si cumpara ludaia.

Cand ajungi acasa, sterge ludaia cu o carpa umeda si curata-o de seminte.

 dovleac

Apoi imparte-o in felii. Mai mari sau mai mici. Eu cred ca cea mai buna dimensiune e cea de mai jos. Cana cu Trilu e un etalon bun.

ludaie

Apoi o pui la cuptor intr-o tava, poate pe o hartie de copt(nu ai de curatat tava dupa), asa cum sta pe tocatorul de mai sus. Lasa un deget intre bucati ca sa simta ca bucatarul le respecta. Dupa jumatate de ora pana la 45 de minute poti avea minunatia asta:

dovleac la cuptor

Ca sa fii sigur ca e facuta incearca cu o furculita. Daca patrunde usor, ludaia e gata. Partile innegrite sunt dulci intr-un mod surprinzator. Soarele de iarna e gata.

Pofta mare si o vacanta ca in povestile cu bunici si pisici!

Post to Twitter

Pe aceeasi tema: