Poveste cu doi melci

Filed Under (aberatii) by Dragos Mone on 18-05-2011

Tagged Under : , , ,

Azi dimineata, la iesirea din bloc era sa calc pe asta:

melc zdrobit Un melc usor aplatizat si inca unul putin terifiat de gandul ca va ajunge ca fratele lui mai grabit.

As fi fost curios sa vad daca doar il ocoleste pe recent trecutul din lumea-celor-care-nu-cuvanta in lumea-celor-ce-nu-misca-nu-respira-nu-traiesc sau se intoarce de tot. Pentru ca nu aveam cele 5 minute necesare (eram deja in intarziere) am plecat mai departe la servici si am ramas cu presupusul.

Oare acel melc este constient de faptul ca moartea il asteapta la fiecare colt? [NA: Discutam metaforic aici, da?] In drumul tau vezi obstacole si esecuri sau ocazia sa fii mai bun decat predecesorii tai? Poti sa iti tragi puterea necesara pentru a depasi piedicile din increderea ca tu esti mai bun decat cel cazut (sau calcat in picioare, dupa caz) si ca poti mai mult? Cand vezi cat de mult a esuat cel de dinaintea ta (de la 4cm inaltime si vreo 10cm cubi a fost redus la 0,3cm inaltime si 2cm cubi) zambesti vazand asta ca o ocazie sa demonstrezi ca esti mai bun sau incepi sa intrezaresti forma si durerea esecului propriu?

Era o vorba: “Nu te increde in norocul tau. Bazeaza-te pe el!”. Eu asa fac si pana acum nu prea am dat gres. Poate ca am ajuns mai tarziu la tinta, dar am ajuns. De obicei nu stau sa ma gandesc mult (am mici dificultati cand ma concentrez asupra unei idei mai mult de 10 secunde). Actionez pe cea mai buna varianta pe care o vad. Daca as fi in locul melcului, as ocoli cat mai scurt pe recent trecutul din lumea-celor-care-nu-cuvanta in lumea-celor-ce-nu-misca-nu-respira-nu-traiesc si as merge mai departe. Sansele sa vad cum arata marimea 42 de jos in sus sunt la fel de mari indiferent de directia aleasa, asa ca de ce sa ma retrag. Asa ca tot inainte, ca rusii!

Post to Twitter

Pe aceeasi tema:

Gunoi

Filed Under (idei, viata de student) by Dragos Mone on 29-04-2011

Tagged Under : , , ,

Eram 5 in camera, 20 si ceva de camere pe etaj, 5 etaje, vreo 500 de oameni intr-un camin care mi-a fost casa timp de 4 ani. Acolo am vazut prima data obiceiul prost de a-ti lasa gunoiul la usa. Nu statea mult punga pentru ca cine pleca primul din camin il ducea la ghena.

Cel mai uimit am fost cand, in camin de fete fiind, am vazut in fata unei usi 4 pungi. Si a doua zi erau 5. Si puteau. Dar nu despre harnicia fetelor vorbesc aici. Vorbesc despre un obicei rau si prost, aparut din lenea de a duce gunoiul si amanarea inevitabilului. Problema e lipsa de respect fata de vecinii de palier care trebuie sa-ti suporte mirosul gunoiului pe care l-ai scos din camera ca sa nu iti deranjeze nasul sensibil.

In camin am inteles. Toti eram veniti la facultate, la noi la constructii nu prea sunt suflete sensibile si finute si multi erau veniti de pe sate. Deci ar fi de inteles (nu si de iertat) gestul de a-ti imputi vecinii ca sa nu aromatizezi in mod neplacut camera.

Dar sa faci acelasi lucru intr-un bloc de locuinte……

gunoiAsta e imaginea pe care o vad destul de des la noi in scara. Pe 2 dintre vecini i-am vindecat de obiceiul prost. Cand cobor dimineata cu gunoiul meu (pe care, daca pute, il scot pe balcon nu pe scara) il las alaturi de gunoiul lor. Cei doi s-au prins ca nu e ok ce fac. Si unul dintre ei e om insurat,, 2 copii, ma asteptam la mai multe de la el.

Azi-dimineata nu am avut gunoi sa il las la usa vecinului, dar data viitoare cand cobor eu cu gunoi il las sa-l duca el. Daca nu se prinde din prima, sigur dupa a doua oara se civilizeaza.

Post to Twitter

Pe aceeasi tema:

O carte

Filed Under (idei) by Dragos Mone on 26-04-2011

Tagged Under : , ,

Elena Ceausescu discuta cu o prietena:
– Maine e ziua lui barbatu-meu si nu stiu ce cadou sa-i iau!
– Cumpara-i o palarie.
– Nu, ca asta i-am luat anul trecut.
– Cumpara-i atunci o carte.
– Nu, ca mai are una

Mie imi plac cartile. Sunt frumoase. Si arata bine in biblioteca. Doar ca sunt greu de citit. Glumesc, desigur. Dintotdeauna mi-a placut sa citesc si mi-au placut cartile. Am primit carti cadou dar trebuie sa recunosc ca nu prea am dat carti cadou. Pur si simplu nu m-am gandit ca ar merge drept cadou.

Dar asta se schimba incepand de acum. Marius mi-a trimis o leapsa inceputa de Chinezu si Dream Team prin care se incearca readucerea cartilor in categoria cadourilor pentru oameni dragi.

Eu aleg sa daruiesc “Istoria celui de al doilea razboi mondial” de Lidell Hart lui Gusti Stanciu si sa transmit mai departe leapsa catre Zaineasca, Gaben si Alex Bartis.

Sa curga cartile spre cititorii mari si mici!

Post to Twitter

Pe aceeasi tema:

Tu pentru ce lucrezi?

Filed Under (aberatii, ganduri) by Dragos Mone on 21-04-2011

Tagged Under : , ,

Ma trezesc dimineata la 7, la 8 sunt la servici si bag pana pe la 5. Pana ajung acasa se face de multe ori 6 sau mai tarziu, pe la 11-12 somn. Dupa 6 mananc, ma uit la un serial si stau pe net. Ocazional(a se citi foarte rar) iesim prin oras la o plimbare, o cafea/bere.

In weekend iesim la bere, in oras, prin magazine. Si asa trece vremea. Saptamana dupa saptamana, luna dupa luna.

Dar imi place viata mea, chiar daca pare monotona. Merg la servici, castig niste bani pe care ii folosesc apoi ca sa imi cumpar independenta (sa fiu pe picioarele mele, sa nu trebuiasca sa cer nimanui bani) si sa imi permit sa ies in oras cu prietenii ca sa subtilizam o beroasa, sa mancam o pizza la Berar, sa beau in General o cafea care se transforma in shoturi si cocktailuri si ajuns acasa la miezul noptii, sa fug un weekend la Timisoara sa ascult ce au de zis niste oameni si sa revad prieteni dragi si sa-mi fac noi prieteni.

lingoule

Da! Imi plac banii! Dar doar pentru ca imi dau posibilitatea sa fiu liber. Vorba poetului, de altfel un slogan destul de controversat: “Arbeit macht frei!”

Post to Twitter

Pe aceeasi tema:

Rolul studiilor superioare in dezvoltarea societatii contemporane

Filed Under (funny, ganduri, viata de student) by Dragos Mone on 20-04-2011

Tagged Under : , ,

In urma unor studii realizate de o echipa de cercetatori britanici s-a ajuns la concluzia ca studiile superioare efectuate in centre universitare cu traditie si experienta au un rol benefic si esential in dezvoltarea unei societati armonioase si potente din punct de vedere intelectual.

Printre factorii care imbunatatesc in mod evident aceasta dezvoltare se enumera:

  • distanta fata de locuinta parintilor;
  • capacitatea proprie (nativa sau dobandita) a studentului de a se descurca singur;
  • resursele financiare aflate la dispozitia studentului. Studiile au demonstrat ca acest factor poate influenta in mod diferit personalitati diferite;
  • farmecul si carisma subiectului.

Datorita multiplelor studii lansate de catre echipe de cercetatori britanici cvasi-recunoscute de Comunitatea Internationala a Cercetatorilor de Adevaruri partiale si semi-credibile, echipa care a lansat rezultatele studiului prezentat mai sus a fost somata sa prezinte in detaliu cum influenteaza dezvoltarea intelectuala a societatii studiile superioare efectuate in centre universitare cu traditie si experienta.

Raspunsul cercetatorilor a fost unul pe cat de evident, pe atat de subtil si dificil de observat:

Studentii care nu stau cu parintii

(statul cu parintii echivaleaza cu o continuare a liceului si nicidecum cu o studentie adevarata)

fac sex.

student

Post to Twitter

Pe aceeasi tema:

  • Nimic asemanator. Se mai intampla!