09
Ii vezi pe strada, in tramvaie, in autobuze. Sunt imbracati saracacios, o geaca fara forma sau culoare, blugi albastri ajustati, din PM (Piata Marasti, vorba lu’ Nicu), pantofi dintr-o piele indoielnica cu urme de crema care nu le mai poate aduce luciul de acum 3 ani si o geanta, intotdeauna destramata la colturi, cu fermoarul rupt si urme de folosire indelungata.
Dar ceea ce te frapeaza cel mai mult la ei este privirea. E o privire de om care a fost fortat sa-si calce in picioare mandria, om care stie multe, care poate multe, om care a mancat pe paine materiile la scoala dar care a ajuns sa fie rusinat de ce este. Ii este rusine ca este batjocorit de alti oameni.
Alti oameni care nu sunt demni sa-i curete pantofii, oameni care au mers la scoala doar pentru pauzele prelungite si dupa ce a sunat clopotelul, oameni care stiau mai bine numele barmanilor din oras decat numele profesorilor lor, oameni care au plecat din scoala cu convingerea ca doar prostii invata materii ca matematica, limba romana, fizica, istoria cand sunt atatea de invatat de la viata: şeptica, tigarile aprinse din zborul chibritului, şmenurile cu telefoane, cum sa bei wiskey scump cu cola ieftina, unde e centrul de colectare al fierului vechi cu cel mai bun pret la cupru si alte arte.
Ei sunt jmecherii. Si ei stiu cum sa-i faca pe profesorii nostri sa se rusineze cu ce au ajuns sa fie.
Cine e de vina? Eu cred ca e din cauza ca smecherii au ajuns sa conduca tara.
PS: Poza am facut-o in tramvai. Intr-o statie s-a urcat si s-a asezat pe scaunul de langa mine. Imbracat saracacios, timid si cu gandul departe. Pantofi cu scai, blugi uzati excesiv, o geaca de cand lumea, fular dintr-o vreme de mult trecuta si caciula din piele. Dupa ce s-a urcat si-a deschis geanta veche si a scos un dosar si un marker si a inceput sa noteze ceva pe marginea foilor scrise. Curios din fire, am tras cu ochiul la unul din titlurile de pe foi(nu tin minte exact numele particulelor, dar…): Electrical measurement of Collins particles. Si da, tot textul si formulele erau in engleza. Omul ala nu era un oricine. Si faza tare e ca textul de mai sus e scris cu vreo 2 saptamani inainte de a face poza si a-l vedea pe domnul cu aspect de vagabond in tramvai.
Ce poti sa mai zici?
