DragosMone.ro

Râsul ca medicament

V-am povestit care a fost ideea, acum sa va povestesc cum s-a intamplat.

Ne-am adunat ca sa nu fim imprastiati si am inceput munca, avand ca materie prima:

si cu proiectul asta in cap:

am inceput sa lipim (cand zic ca am inceput vreau de fapt sa spun ca on-lineri au inceput, eu doar dand indicatii pretioase si supervizand lucrarile).

Picioarele(una din cele mai importante parti ale robotului, din motive de stabilitate) au fost realizate de echipa compusa din Alma, Diana, Razvan si Alex si au iesit cam asa:

Au iesit bine zic eu. Au reusit sa sustina(fara sa se rastoarne) restul de 1500 de pachete de tigari.

Mainile si capul a fost realizat de echipa creativa a lui Robin, Tulip and Sunshine si Oana de la CD-radio. Ei au avut cea mai mare libertate sa fie creativi dintre toate echipele. Si au fost:

Eu pana ieri, inca nu vazusem robot cu degete si pleoape(robot din pachete de tigari ma refer). Felicitari pentru viteza si creativitate!

Si acum partea de munca bruta: trunchiul. In trunchi au intrat cam trei sferturi din toata materia prima. Aici au lucrat doua echipe:

Echipa lui Laci si echipa lui Dan. Desi echipa lui Laci si-a terminat mai repede partea de trunchi si au ajutat apoi echipa cealalta (treaba pentru care il felicit si ii multumesc – fara el eram in buda),

ceilalti au reusit sa produca jumatate de trunchi si 6 copii (Lili sa nu-l bati ca nu sunt ai lui):

Cei care au facut partea muncitoreasca a robotului au fost: Laci,  Dan, Alina, Zaineasca, Vasile, Alex Bartis. Oana, Mihai Labo, Korodilu, Monica si Miro. Daca am uitat pe cineva va rog sa imi spuneti si-mi repar greseala. [ nu, Marian, nu te-am uitat, dar tu ai pus mana numai la sfarsit, cand am ridicat robotul in picioare].

Et………..voila:

Mandria noastra:

Poza de grup preluata de pe Adevarul.

Multumirile merg spre TVdece, oamenii cu ideea si sufletul echipei, CD radio, sponsori si animatori ai evenimentului si Polus Center, gazde primitoare.

Multumirile dulci merg la Anda Calinici, care a facut un Roboblog minunat care a incantat echipele (initial ca aspect, apoi si ca gust).

Au mai scris despre eveniment: CityNews si Adevarul, Poze gasiti la mine pe facebook, la Alex pe blog si la Dan pe facebook.

Pe aceeasi tema:

• RoboBlog
• On/Off 6–Comunitati si nise pe internet
• Un alt weekend pe acoperisul lumii

6. Astazi despre Barajul Manastur. Punte de legatura (la propriu) intre cartierele Manastur si Grigorescu, metoda de protectie a orasului impotriva fluctuatiilor de debit ale Somesului si mica hidrocentrala:

E tranzitat de multa lume dar putini ii vad frumusetea. Poate ma impresioneaza mai mult si din cauza ca sunt constructor si il privesc cu alti ochi.

Labirint:

Caderea de apa ma linisteste:

As fi vrut sa va pot da si ceva informatii tehnice(inaltime, latime, debit etc) dar siteul Directiei Apelor Somes-Tisa de care apartine barajul nu ofera nimic.

Lacul format de baraj:

Si Somesul in aval de baraj:

The secret part: daca mergi prin spatele uzinei de apa (pe malul drept al Somesului) ajungi la Canalul Morii,

pe langa Parcul Rozelor:

Unde sigur gasesti rate salbatice:

Aici cuibaresc in stuful de pe marginea canalului si le poti observa de aproape. Nu ca nu ar fi plin lacul Chios si Somesul de ele, dar aici chiar ai doar vreo 2-3 metri intre tine si ele.

E un loc fain de plimbare, mai ales daca ai copii mici.

Harta:

Vizualizaţi Barajul Manastur pe o hartă mai mare

Pe aceeasi tema:

• Nimic asemanator. Se mai intampla!

Mergeam eu linistit spre servici de dimineata cand, pe o straduta din spatele garii am dat peste aceasta dovada a iubirii:

Am filmat eu din directia gresita si mi-am dat seama abia la sfarsit ca textul trebuia citit invers:

‘”Dulceata Esti Deosebita Ne-ar Fi f bine Impreuna Acum Vezi?”

O analiza gramaticala pe text nu ne-ar spune multe despre cel care l-a scris (eventual ca nu a avut prea mult timp la dispozitie si ca nu e foarte familiarizat cu gramatica) dar una de continut ar merge. Nu trebuie judecat omul pentru sintaxa. Trebuie apreciat pentru efortul sau si pentru modul aproape original de a-si exprima sentimentele.

Din text reiese ca exista ceva probleme intre cei doi: “Ne-ar fi f bine impreuna”, probleme ce ii separa. Se poate sa fie vorba despre o constrangere a familiilor, a comunitatii in care traiesc, una legata de distanta sau poate pur si simplu tipa nu il place. Dar asta ar fi pacat, tinand cont de sufletul pus in gestul lui.

Se vede ca el o apreciaza in mod deosebit: “Dulceata Esti Deosebita”, gandindu-se la ea ca la un borcan cu gem. Intrebarea mea este: prune, piersici, caise? Oricare ar fi raspunsul, in ochii lui ea este deosebita, evidentiindu-se dintre celelalte gratie cine stie caror calitati ( vorba ceea: “Beauty is in the eye of the beer holder”).

Din pozitia cuvantului “Acum” deslusim faptul ca el resimte o nevoie imperioasa de a fi impreuna cu ea acum, nu maine, nu poimaine, nevoie care l-a si impins spre gestul uber-romantic de a scrie cu creta pe strada.

In concluzie, ca o confirmare a gestului si curajului de om indragostit, o intreaba cumva in expectativa: “Vezi?”, punandu-si in acel cuvant toate sperantele unei iubiri neimpartasite sau cu piedici terestre.

Se pare ca romantismul nu a murit.

Pe aceeasi tema:

• Nimic asemanator. Se mai intampla!

Sambata trecuta am pornit cu zambetul pe buze si soarele in suflet (ca afara era o vreme de iti era mila si de un iac tibetan sa il tii in aer liber) la pescuit.

Despre conditiile vitrege a povestit Groparu destul. Eu doar va arat cateva poze:

Lacul din stanga complet inghetat ( ici-colo cate o copca), cel din dreapta un pic mai accesibil:

Nu am fost singurii napastuiti de hobby:

In ciuda a 3 solunare consultate pe net, care ne promiteau o experienta piscicola deosebita datorata apropierii lunii de pamant si alinierii astrelor ca la nasterea Ilenei Cosanzene, nu am avut nici o trasatura. Nici una. Deloc. Nimic.

La un moment dat a aparut un grup de localnici (cei din poza de mai sus) care ne-au intrebat cum merge si, cu o privire superioara, au zambit la replica noastra: ‘E moarta mah.’. Dupa 2 ceasuri de frig si ploaie s-au dat batuti si au plecat catre sat mai flamanzi decat au venit si cu gandul ca e post. Poate chiar post negru.

Referitor la acuzele aduse de Groparu, citez: ‘D-aia zic io: bă Dragoş Mone… bă, să-ţ fuţ pescuitul, bă.’ tin sa precizez ca cel mai vinovat pentru expeditia asta a fost insasi reclamantul ( si banui ca au avut ceva influente si Marius cu Radu, care au completat grupul), eu declarandu-ma perfect nevinovat, ca un copil care tocmai a spart un geam si tine prastia la spate, sperand sa nu fie descoperit.

Cu toate astea, tin sa-mi prezint scuzele si regretele legate de situatia neplacuta in care a degenerat o simpla sambata la pescuit.

Pe aceeasi tema:

• Nimic asemanator. Se mai intampla!

Te-ai plimbat vreodata prin Cluj noaptea?

E liniste. E o liniste nelinistita. Ne e linistea aceea apasatoare pe care o gasesti la munte, in satele pierdute intre paduri. E o liniste tulburata de cate o masina grabita sa se intoarca acasa, de cate un cuplu de studenti care isi cauta un loc linistit unde sa se apropie mai mult de iubirea pe care o viseaza. Din cand in cand se aude o ambulanta in departare ( iar e accident pe feleac ).

Din nou liniste. Ti se face foame ( la mine e un fenomen mai des ). Mai bine ma duc acasa, fast-food-urile nu sunt pentru mine. Nicu parca le-a zis fass-food.

Pe aceeasi tema:

• Fear is the mind killer
• Au venit brazii de craciun la Cluj
• Politia anti-SPAM